ANUNŢ CĂTRE TOŢI CITITORII: Din motive organizatorice, se va sista trimiterea lunară a acestui newsletter dedicat fiecărui nou număr al revistei. Cititorii noştri pot continua să urmărească Orizonturi Culturale Italo-Române intrând direct pe site-ul revistei, http://www.orizonturiculturale.ro, unde vor găsi noul număr la începutul fiecărei luni. Vă dorim lectură plăcută!

ÎN MAI ÎN ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE

www.orizzonticulturali.it / www.orizonturiculturale.ro (nr. 5, mai 2016, anul VI)

Ediţia română

Salonul de Carte de la Torino: o întâlnire cu România şi culturile lumii
În perioada 12-16 mai 2016 va avea loc la Torino cea de-a XXIX-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte. Tema ediției din acest an este Visioni/Viziuni. Pentru al optulea an consecutiv, Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român, organizează participarea ţării noastre la acest prestigios eveniment cu un stand naţional cu tema Romania incontra le culture del mondo/România întâlnește culturile lumii. Şi în acest an, Orizonturi Culturale Italo-Române are onoarea de a fi partener media al României la Salon.

Ascultând cum vorbeşte lumea. În dialog cu Rodica Zafiu

„E foarte interesant să predai româna italienilor, pentru că şi profesorul, şi studentul descoperă asemănări ale limbii vorbite sau dialectale adesea ascunse de manualele limbii standard. Italienii constatau cu surprindere că o construcţie de tipul a me mi piace poate fi acceptată de normă în altă limbă (mie îmi place), eu începeam să mă gândesc (pornind de la întrebările lor) cum se poate descrie mai bine diferenţa dintre Ce faci? şi Ce mai faci?”. În interviul lunii cu Smaranda Bratu Elian, cunoscutul lingvist Rodica Zafiu ne împărtăşeşte din vasta sa experienţă, inclusiv în Peninsulă.

Ana Blandiana, un clasic al poeziei. În dialog cu Dan Cepraga

„Clasicitatea Anei Blandiana se găsește înăuntrul scriiturii sale, este trăsătura principală a stilului și poeticii sale. Ea depinde apoi de autoritatea sa ca figură publică și a propriei biografii: de felul în care, în anii cei mai negri ai regimului comunist, a știut să-și apere propria demnitate de scriitoare și intelectuală, de forța cu care s-a angajat, după căderea comunismului, în reconstruirea unei societăți civile în România”. Afirmă profesorul Dan Octavian Cepraga în interviul prilejuit de cea de-a IX-a ediție a Festivalului de literatură „Incroci di civiltà” de la Veneţia, la care Ana Blandiana a fost invitată.

Mircea Eliade, un labirint literar tot mai cunoscut și în Italia

Spre deosebire de România, unde unele scrieri ale sale au ajuns chiar în manualele școlare de literatură, în Italia Mircea Eliade e mai cunoscut ca cercetător al religiilor decât ca prozator. Aprecierea scriitorului-Eliade nu se poate dispensa de traducerea operelor sale celor mai importate, care să acopere „găurile” existente. La editura Bietti din Milano, care a publicat recent scrieri ale lui Eliade și Cioran, a apărut în 2015 o nouă carte a lui Eliade, cuprinzând trei povestiri traduse în italiană de Horia Cicortaș, cu o postfață inedită a lui Sorin Alexandrescu: Dayan e altri racconti. Recenzie de Elena Dumitru.

Urmaşii italieni ai marelui scriitor Lev Tolstoi

Urmaşii lui Lev Tolstoi sunt risipiţi peste tot în lume, dar se întâlnesc adesea. Andrea Albertini are 50 de ani şi stă la Roma. „Noi, cei din familia ʻitalianăʼ a lui Tolstoi, suntem foarte strâns legaţi de rudele noastre din Rusia, datorită bunicii mele Tatiana Mihailovna Suhotina, care era fiica Tatianei Lvovna Suhotina Tolstaia, cea de a doua fată a lui Lev Tolstoi şi a Sofiei Andreevna. Era extrem de săracă, de aceea a plecat din Rusia în 1925 cu mama ei şi, după o perioadă la Paris, s-a căsătorit în 1930 cu un italian bogat, Leonardo Albertini, fiul lui Luigi, legendarul director al «Corriere della sera»”.

Lectura lui Dante. Simfonia crimei (Purgatoriu V)

Laszlo Alexandru prezintă Cântul al V-lea al Purgatoriului, unde „cele care înaintează cântând psalmul 50, unul dintre cei şapte psalmi de penitenţă, sunt sufletele oamenilor pieriţi de moarte violentă care, pocăindu-se doar în clipa morţii, trebuie să rămână în Antipurgatoriu. Procesiunea înaintează lent, paşii par să conducă şi ritmul stării sufleteşti a acestor penitenţi, neagra melancolie ce se prelungeşte într-un Vai! lung şi răguşit¸ până când îşi va găsi tensiunea cea mai acută în expresia Noi toţi am fost cândva ucişi, prin care îşi evocă dramatica întâmplare pământească”. (E.A. Panaitescu).

Muzeul de Artă din Timişoara la Noaptea Muzeelor, 21 mai 2016

Cea de-a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor va avea loc, pe tot cuprinsul „bătrânului continent”, pe data de 21 mai 2016. Ca în fiecare an, Muzeul de Artă din Timişoara îşi aşteaptă miile de vizitatori atât în expoziţiile permanente, cât şi în cele temporare. Situat pe jumătatea frontului sudic al Pieţei Unirii din oraşul de pe Bega, Muzeul de Artă, vechiul Palat al Prefecturii judeţului Timiş-Torontal, cunoscut din anii ’80 sub numele de Palatul Baroc, păstrează în sălile sale valoroase colecţii de artă care ne sunt prezentate de Cornel Seracin.

Colocviul „Emil Cioran”, a XXI-a ediţie: Sibiu-Răşinari, 12-14 mai 2016

În perioada 12-14 mai 2016 va avea loc, la Sibiu şi Răşinari, cea de-a XXI-a ediţie a Colocviului internaţional „Emil Cioran”, continuând iniţiativa promovată şi condusă ani de zile de regretatul profesor Eugène van Itterbeck. Tema ediţiei 2016 va fi singurătatea (la solitude), dimensiune a propriei experienţe şi categorie existenţială căreia întreaga operă a filosofului franco-român i-a dedicat un amplu spaţiu. Şi anul acesta se va organiza un Atelier de traduceri din scrierile lui Cioran. Pentru toţi cei interesaţi, publicăm programul integral al manifestării.

Tomasi di Lampedusa, protagonist al celei de a 40-a Seri Italiene

Pe 25 aprilie 2016, la librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti a avut loc cea de-a 40-a ediţie a Serilor Italiene şi ultima din acest an universitar. Discuţia a pornit de la volumul Sirena şi alte povestiri al marelui scriitor italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa, adevărată piatră de temelie a literaturii italiene a secolului trecut. Volumul apărut la editura Humanitas Fiction în traducerea Gabrielei Lungu cuprinde amintiri din copilărie şi două nuvele, împreună cu un fragment dintr-un roman neterminat. Invitaţi au fost Irina Nistor,Teodor Baconschi şi Vlad Russo. Cronică de Georgiana Nuţu.

Lectură plăcută!
www.orizonturiculturale.ro

Revista este înregistrată în Italia, ISSN 2240-9645 www.orizzonticulturali.it

Edizione italiana
Professione badante: luci e ombre di molte storie di casa nostra

Sono poco meno di un milione e quasi non c’è italiano che non ne abbia conosciuto una, magari di nome o di viso. Sono le badanti romene, protagoniste in Italia di molte storie, spesso luminose, talvolta opache. Ma cosa sappiamo realmente di loro e della loro vita? Cosa c’è dietro i loro nomi e, spesso, i luoghi comuni che le riguardano? Risponde, con un’ampia panoramica di testimonianze personali, il libro Badanti romene, di Giancarlo Germani e Alexandra Cristina Grigorescu (Viola Editrice, Roma 2015), un’opera di grande interesse di cui pubblichiamo il toccante capitolo dedicato ai figli.

La Romania e le culture del mondo al Salone del Libro di Torino 2016

Dal 12 al 16 maggio si svolgerà a Torino la XXIX edizione del Salone Internazionale del Libro: ospite di quest’anno, la cultura dei Paesi Arabi. Anche la Romania, grazie all’Istituto Culturale Romeno, Centro Nazionale del Libro e Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia sarà presente alla prestigiosa manifestazione, con uno stand e una serie di eventi sul tema «La Romania incontra le culture del mondo». La grafica dello stand ricorderà i 140 anni dalla nascita di Constantin Brâncuși e i 120 anni dalla nascita di Tristan Tzara. Media partner anche la nostra rivista.

Ana Blandiana, un classico della poesia. Intervista a Dan Cepraga
«La classicità dell’opera di Ana Blandiana è anzitutto dentro la sua scrittura, è la caratteristica principale del suo stile, poi dipende dall’autorità della sua figura pubblica e della sua biografia, dalla forza con la quale si è impegnata per la ricostruzione di una società civile in Romania». Lo sostiene il professor Dan Octavian Cepraga nell’intervista rilasciata a Mauro Barindi in occasione della IX edizione del Festival letterario «Incroci di civiltà», tenutosi a Venezia dal 30 marzo al 2 aprile. Presente alla manifestazione, tra gli altri, la celebre poetessa romena Ana Blandiana, cui è dedicata l’intervista.

«Una vita con Cioran». La testimonianza di Simone Boué

«È a Cioran che m’interesso, non a me». Una donna riservata, che preferisce la regalità del silenzio a quella della parola, e che mette il proprio uomo sempre in primo piano. È la testimonianza di Simone Boué, compagna di vita di Cioran, raccolta nel libro, a cura di Massimo Carloni, Una vita con Cioran. Intervista con Norbert Dodille (La scuola di Pitagora editrice). Cinquant’anni accanto a Cioran, facendosi carico anche delle ubbie del suo uomo: la testimonianza di Simone Boué apre scorci su un’intimità di vita dalle note sorprendenti, cariche di tenerezza. Recensione di Amelia Bulboacă.

«Dayan e altri racconti». Nei labirinti di Mircea Eliade

Alla consistente lista delle opere di Mircea Eliade tradotte in italiano, si unisce il recente Dayan e altri racconti, a cura di H.C. Cicortaș (Bietti 2015), con tre testi scritti tra il 1975 e il 1982 e pubblicati inizialmente solo in Francia, paese adottivo dello scrittore. Eliade riesce a concentrare in questi racconti temi caratterizzanti il suo pensiero – religione e scienza, filosofia e mitologia – mentre il filo rosso che li unisce è rappresentato dall’elemento politico, con la onnipresente ombra della polizia politica del regime, la famigerata Securitate. Recensione di Elena Lavinia Dumitru.

Ascoltare come parla il mondo. In dialogo con Rodica Zafiu

«Insegnare il romeno agli italiani è molto interessante perché professore e studente scoprono similitudini col parlato o con i dialetti spesso ignorate dai manuali. Gli italiani si sorprendono nel constatare che un costrutto di tipo a me mi piace possa essere di norma in un’altra lingua (mie îmi place), mentre io, partendo dalle loro domande, mi chiedo come si può descrivere la differenza fra Ce faci? e Ce mai faci?». È una delle tante battute di esperienza che arricchiscono l’intervista di Smaranda Bratu Elian a Rodica Zafiu, docente alla Facoltà di Lettere dell’Università di Bucarest.

XXI Colloquio internazionale di studi «Emil Cioran»: Sibiu, 12-14 maggio

Dal 12 al 14 maggio avrà luogo a Sibiu e a Răşinari la XXI edizione del Colloquio internazionale di studi «Emil Cioran», organizzato dal Dipartimento di Studi romanzi dell’Università «Lucian Blaga» di Sibiu, a continuazione della lungimirante iniziativa ideata, avviata e condotta per molti anni dal compianto professor Eugène van Itterbeck. Tema di questa edizione sarà la solitudine, dimensione d’esperienza e categoria esistenziale a cui l’intera opera di Cioran riserva un ampio spazio. Lingua ufficiale del Colloquio sarà il francese. Pubblichiamo il programma della manifestazione.

Tomasi di Lampedusa protagonista della XL Serata Italiana di Bucarest

Lo scorso 25 aprile si è volta a Bucarest la quarantesima edizione delle Serate Italiane, dedicata al volume di Giuseppe Tomasi di Lampedusa La Sirena e altri racconti, recentemente pubblicato in traduzione romena presso Humanitas Fiction (trad. di Gabriela Lungu). Il volume raccoglie ricordi d’infanzia, due novelle e un frammento di un romanzo incompiuto di questo grande protagonista della letteratura italiana del secolo scorso. Alla serata sono intervenuti, tra gli altri, Irina Nistor, Teodor Baconschi e Vlad Russo. Cronaca di Georgiana Nuţu.

Buona lettura!