2006-01-05 Prof. IOAN SORIN APAN – Inapoi la Argument from richard huza on Vimeo.

11 mai 1957 – 4 august 2012

Dupa o grea suferinta, unul dintre cei mai iubiti profesori brasoveni, Sorin Apan, si-a gasit linistea vesnica. Trupul sau a fost depus la capela Seminarului Teologic Ortodox. Slujba de inmormantare va avea loc marti, de la ora 12.00, la cimitirul Bisericii Sfanta Treime din Schei. Nascut la Targu-Lapus, acum 55 de ani, si adoptat de Brasov din 1968, Ioan Sorin Apan era profesor de fizica si de teologie.

‘Profu’
A fost membru al Academiei Artelor Traditionale din Romania, etnolog, folclorist, pictor de biserici, creator de arta populara, acordeonist. A ramas in constiinta mai multor generatii de elevi pentru felul in care a stiut sa le schimbe in bine mintile si sufletele.

Teologie, dupa Fizica
Sorin Apan a predat in comunca Bogdan-Voda si a Prejmer, la Colegiul National ‘Andrei Saguna’, la Liceul ‘Nicolae Titulescu’ si a fost director al Seminarului Teologic ‘Dumitru Staniloaie’. A absolvit trei facultati, cea de Fizica din Bucuresti (1981) si Teologia Ortodoxa la Universitatea ‘Lucian Blaga’ (1997), apoi Sectia de Pictura Bisericeasca a Facultatii de Teologie din Cluj. M-am dus la Fizica sperand ca-mi va da rezolvari capitale. ‘La Religie, mi-am completat si orizontul gandirii, si-al inimii’, spune profesorul. Pasiunea pentru descifrarea si intelegerea ethosului si spiritualitatii religioase romanesti si-o descoperise insa inca din anii de liceu si studentie: ‘Eram student in anul intai la Fizica, la Magurele, si la inceputul unei vacante unul dintre dascali, profesorul Victor Velculescu, secretar de partid pe facultate, mi-a dat o scrisoare si bani de drum sa merg la Manastirea Sihastria din Moldova, unde traia parintele Cleopa. Eram un pasionat practicant de yoga atunci, iar un bun prieten mi-a spus in gluma: ‘ia du-te sa vezi tu levitatie la calugari’, isi aminteste Sorin Apan.

A vrut sa se calugareasca
‘In ultimul an de facultate am vrut sa ma fac calugar, asa ca am fugit cat mai departe de casa, la Sihastria, unde am stat cateva luni!. Parintele Cleopa i-a spus sa plece din manastire, nu pentru ca nu ar fi fost un bun calugar, ci fiindca era convins ca Ioan Sorin Apan e mai folos Ortodoxiei ‘in lume’, printre laici, decat in manastire. Profesorul Apan a fost repartizat – mai bine zis, intr-un avant rebel, a pus degetul pe harta – la scoala din Bogdan-Voda, pe Valea Izei, in Maramures, unde a predat fizica timp de doi ani si unde a trait ‘prima experienta adevarata a contactului nemijlocit cu spiritualitatea romaneasca traditionala, atat cea profana, cat si, mai ales, cea mistica’. Aici l-a cunoscut si s-a imprietenit cu Stefan Hrusca, a citit si le-a explicat si batranilor din sat Filocalia si a lasat urme de nesters. Cel mai elocvent exemplu: si copiii care s-au nascut mult dupa ce Apan plecase din sat stiu cine e si vorbesc cu respect si admiratie despre ‘Profesorul din Brasov’.

A pictat Liceul din Prejmer
In judetul Brasov, a ajuns in 1968. La Liceul Agricol din comuna Prejmer. Aici a infiintat extrascolar un cerc pe care l-a numit ‘Academia Platonica’. Era in 1984. Era un fel de curs de istoria muzicii universale, cu auditii. O baza pentru culturalizare serioasa. Impreuna cu elevii am pictat fundaluri de sali de clasa. Peste 20 de laboratoare din liceu aranjate cu picturi tematice de istorie, medicina veterinara, fizica, biblioteca etc. Toate cu citate din Evanghelie in limba greaca si latina. in acest mod, liceul devenise un templu al culturii. Pentru ca erau si picturi religioase a izbucnit un scandal.

Turnat de un coleg
Un coleg de cancelarie s-a grabit sa-l toarne ca ‘a pus Cristosi pe pereti’. Drept urmare, s-a pomenit imediat cu o ancheta pe cap: ‘Tin minte ca pe o grinda dintr-o clasa pictasem un citat in greaca si un tovaras Cristea, de la Judeteana de Partid, care conducea ancheta, l-a intrebat pe colegul care ma turnase ce scrie acolo. Iar ala s-a fastacit imediat si a inceput sa se scuze ca nu stie ungureste! Noroc ca nici tov. Cristea nu stia, caci citatul era din Evanghelie si dadeam de dracu.! Mai ales ca aproape toate picturile contineau si mesaje mistice subliminale, cum ar fi porumbelul, Duhul Sfant. Mizam pe faptul ca oamenii destepti care le sesizeaza tac din gura, iar prostii nu le pricep, credeaau ca e porumbelul pacii!. Din pacate, in mai putin de doi ani de la Revolutie de picturi s-a ales praful, un director zelos grabindu-se sa le acopere cu o zugraveala alba.

Inapoi in Maramures
Dragostea pentru traditiile autentice si-a dezvoltat-o incepand din 1981. ‘In acel an m-am intors in Maramures, acolo unde am copilarit, ca profesor de fizica. Atunci am descoperit traditiile pentru ca le vedeam cu alti ochi. Sesizam profunzimea etnografica a obiceiurilor culturale studiind antropologia culturala sifenomenologia religiei. Practic, am realizat ca toate acestea sunt productii la vedere datorita unui mental arhaic si al unui mod de a fi in lume, altul decat cel modern si ca fac parte dintr-un ‘corpus spiritual sedimentat in mii de ani de cultura traditionala’, declara barbatul. Incheierea epocii Prejmer n-a insemnat insa pentru profesorul Apan decat o continuare la un alt nivel a dublei sale meniri, cea de profesor de fizica si cea de ‘dascal de suflete’.

La colindat cu elevii
Asa ca a continuat cu .dus vagoane de elevi in Maramures, prin Ardeal si la manastiri in Bucovina, sa se adape cu apa vie romaneasca direct de la sursa.. De 30 de ani incoace, Sorin Apan strange, o data cu apropierea Craciunului, iar de vreo 18 ani, si de Pasti sau de Sf. Maria Mare, o ceata de 25-30 de colindatori (elevi, studenti si chiar oameni trecuti de prima tinerete) cu care porneste spre Maramures. Pentru a strange bani de transport, grupul repeta colindand prin Brasov si imprejurimi. Dupa un drum .initiatic., se ajunge in Maramures, in Bogdan-Voda sau alt sat de pe Valea Izei. Fiecare colindator isi are gazda lui. Se colinda trei zile aproape neincetat, la fiecare casa incingandu-se si horele. Oamenii din zonele colindate asteapta cu sfintenie, in fiecare an, venirea grupului brasovean.

Traditii duse mai departe
Si nu doar ei. Intr-un Ajun de Craciun geros, in Gara Brasov, in jurul profesorului Apan s-au adunat 50 de tineri, elevi, studenti si nu numai. Au descins intr-un sat izolat, pe care Apan il descoperise in acea vara. Nimeni nu ii cunostea si totusi in jumatate de ora, profesorul ii cazase pe toti din ceata. Iar seara, cuvantul preotului din sat le-a deschis portile tuturor caselor, dupa ce initial oamenii erau cam speriati de asa de multi colindatori. Multi dintre tineri au continuat sa mearga la colindat si cand erau studenti si cand aveau propriii copii sau elevi, pe care i-au luat cu ei. Costumele de colinda, specifice multor zone etnografice, sunt autentice si, unele, chiar piese de muzeu. Se canta colinde culese din zona Maramuresului, unele vechi de sute de ani. Procesiunea colindei este urmata pas cu pas, fara a se sari peste etape. Si lucrarea de licenta a lui Sorin Apan, de la Facultatea de Teologie, are ca subiect chiar colinda si importanta ei.

Minisatul Sf. Andrei este unic in lume
In 1987, Ioan Sorin Apan a fost transferat la Liceul ‘Nicolae Titulescu’ din Brasov, unde a ramas pana in anul 1997. ‘In 1987 am transformat laboratorul de fizica al Colegiului National Andrei Saguna intr-un templu al Fizicii. Apoi, am pictat si laboratoarele de la Scoala Generala nr. 13 si intreg Liceul Titulescu, pe scheme didactice’. Transferat la Colegiul National ‘Andrei Saguna’, Ioan Sorin Apan a reusit sa infiinteze, in 1998, un atelier unic de creatie si spiritualitate romaneasca: ‘Minisatul Sf. Andrei’. Cu ajutorul minisatului am incercat sa recuperam cultura traditionala a satului romanesc in mai multe ateliere: de crestaturi in lemn, un cerc de pictura de icoane pe sticla si lemn, de pictura de incondeiat oua de Pasti, un atelier de ceramica si olarit, de tesut pe razboi, de folclor, in cadrul caruia reconstituim ceremoniale folclorice cu toti parametrii culturali: religie, istoria religiei, istoria culturii si civilizatiei, sociologie, istorie etc. Minisatul a primit sase premii nationale, luand de trei ori la rand Marele premiu. Acest concurs, cu grad de Olimpiada Nationala, le-a dat elevilor sansa de admitere la facultati de profil fara examen’, explica Ioan Sorin Apan.

Sprijiniti de parintele Galeriu
Trei eleve de la Colegiul National .’A.Saguna’ si Seminarul Teologic ‘Dumitru Staniloaie’, coordonate de Apan, au obtinut un prestigios premiu cu proiectul ‘Icoana pe sticla din Scheii Brasovului simbol identitar’. ‘Am reusit sa scoatem un CD de colinde, cu sprijinul regretatului parinte Galeriu, care ne-a oferit spatiu in biserica’. In mod curent, Sorin Apan lucreaza cu 40-50 de elevi, de doua sau trei ori pe saptamana. ‘Repunem in scena obiceiurile populare din ciclul vietii (Nastere- Nunta si Inmormantare), dar si din ciclul cosmic (Dragobetele, Sanzienele, Sfantul Andrei si Craciunul). Am facut si filme cu aceste reconstituiri’, spune dascalul. In cei aproape 15 ani de cand fiinteaza, ‘Minisatul Sf.Andrei’ a devenit o adevarata institutie, cunoscuta si recunoscuta ca atare in tara si strainatate: colaboreaza cu toate muzeele importante. indeosebi cu Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman. Sunt nelipsiti de la Astra Film Festival si Caravana Astra Film si invitati de onoare. La majoritatea manifestarilor culturale romanesti organizate de Institutul Cultural Roman, au facut cunoscuta spiritualitatea romaneasca traditionala in toata Europa.

Costume populare, oua incondeiate si icoane pe sticla
‘Cand profesorul Apan povesteste despre costumul popular, de ouale incondeiate de Bran, de icoane pe sticla, in bisericile din Menden, Germania, trei sute de nemti asculta explicatiile dumnealui cu o atentie pioasa, cu nostalgia omului care si-a pierdut definitiv traditia’, evoca o profesoara emigrata in Germania impresia puternica pe care Apan o face tuturor. ‘La Frankfurt pe Main, au dansat purtand costume populare in Sala Regilor Germaniei. De 1.000 de ani in acea sala nu a mai dansat nimeni’, isi aminteste profesorul

I-a facut pe elevi sa iubeasca folclorul
Pentru dascal, traditia este ‘un instrumentar cultural de salvare’. ‘Pentru mine este un destin ceea ce fac astazi. Am rolul de a le trezi elevilor interesul pentru traditii, astfel incat ei sa le duca mai departe, fara ca ele sa piara’, marturiseste el’ ‘Intr-o singura ora, cu toata dotarea existenta a minisatului, pot sa schimb un copil care dispretuieste organic folclorul’, este convins Apan. Elevii continua sa se intalneasca la sezatori. Au ajuns sa iubeasca atat de mult folclorul, incat isi sarbatoresc zilele de nastere in costume populare, spune profesorul.

‘Casa din cer’
Cea mai mare realizare ‘vazuta’ a sa este Seminarul Teologic Ortodox ‘Dumitru Staniloae’ din Brasov, pentru care a facut cativa ani la Bucuresti ‘colinda cu jalba-n protap’. A reusit reinfiintarea si a obtinut un million de euro pentru reabilitarea imobilului, care era ca un cotet, iar dupa trei ani se transformase intr-o adevarata bijuterie, care l-a lasat mut de admiratie pe Mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza. Salile de clasa pictate cu scene biblice, la fel ca si holul de la intrare, atelierul de pictura, sala de patrimoniu cultural, biblioteca, salile multimedia, muzeul ‘Dumitru Staniloae’, sunt completate de atelierul de practica liturgica, in fapt o bisericuta in miniatura, incorporata intr-o sala de la parter. ‘I-am explicat ca era vorba de o structura bizantina inscrisa intr-un spatiu cartezian, deconstruita, desfacuta in bucati din ratiuni atat didactice, cat si estetice. Cu alte cuvinte, o biserica facuta de un fizician, o gandisem ca un om modern, cu o formatie intelectuala carteziana, stiintifica, dar care este si un spirit crestin in acelasi timp’ Locul care desavarseste opera lui Apan este mansarda. ‘Am reusit sa refacem o casa taraneasca, o ‘o casa in cer’ cum imi place sa o denumesc’, se mandreste Ioan Sorin Apan. Acolo se gasesc aproximativ 120 de costume populare originale, cu o vechime intre 100 si 200 de ani, 10-15 lazi de zestre tip sarcofag, o multime de piese de mobilier, farfurii, vase, unelte, oua incondeiate, obiecte de podoaba sau de cult. Majoritatea pieselor ‘de rezistenta’ fac parte din colectia personala a profesorului Apan si sunt adunate din toata tara, de 30 de ani, de cand a intrat in invatamant.

Costumul popular este un ‘templu la purtator’
Ioan Sorin Apan iti poate vorbi zile intregi despre semnificatiile nebanuite ale costumului popular romanesc, ‘un adevarat templu la purtator, o imago mundi care contine o suma de simboluri, hierofanii, revelari ale sacrului care ii dau o poveste si ne dau in acelasi timp noua o identitate culturala unica, inimitabila’ ‘Asta este adevaratul brand romanesc, costumul popular traditional, in care romanul stiut sa-si etaleze de-a lungul vremii valorile, in momentele-cheie ale existentei sale. Caci pe costum este scris acelasi lucru’ iata o viziune teologica deja! ‘anume ca omul poate accepta lumea nevazuta pornind de la simbolurile din lumea vazuta si astfel sa-si taie un drum inspre Dumnezeu. Un costum nefalsificat trebuie sa contina o naratiune cosmologica, e o minirecapitulare a cosmosului’ Si este mai usor sa intelegi, daca te ajuti de textul unei colinde, care capata astfel, alaturata simbolurilor de pe costum, un inteles aparte’ ‘Iata vin colindatori/Printr-insii si Dumnezeu/Imbracati intr-un vestmant /Lung din cer pana-n pamant/Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n sale, scris in poale/De-amandoua partile scris campul cu florile/Iar prejurul poalelor scrisa-i area tulbure/Pe-ai sai umerei scrisi sunt doi luceferi/Pe umarul de-a dreapta scrise-s Soarele si Luna/ Pe umarul de-a stanga inchipuita-i lumea’.

Pictor de biserici
‘Pictura bisericilor este ordonata tematic si stilistic de canoane, permite o reconstructie a lumii ca ierarhie ontologica patronata de Dumnezeu’, spune Ioan Sorin Apan. In 1984, a invatat tehnica picturii bizantine de la o pictorita din Bucuresti cu care a inceput sa lucreze. Apoi a colaborat cu o fosta studenta a lui Corneliu Baba, absolventa a Facultatii de Belle Arte din Capitala. ‘Pictura ecleziastica corespunde unei vocatii pe care am descoperit-o in adolescenta, fiind legata de descoperirea unei noi viziuni ca alternativa la cea stiintifica’. Apan a pictat patru biserici pana in prezent, dintre care trei in secuime. Cate un an a lucrat la fiecare, timp petrecut in post si rugaciune, dar insotit de muzica.

Fascinat de tainele Marii Negre
In 2003 si 2004, a lansat doua carti: ‘Taina Marii Negre. oceanografie si folclor’ si ‘Taina Cerului astronomie si folclor’, propunandu-si sa faca o trilogie, cea de-a treia carte fiind dedicata tainei Pamantului. Apan argumenteaza ca Marea Neagra a fost un factor hotarator in dinamica culturii si civilizatiei romanesti traditionale, pastrata ca atare in memoria culturala a romanilor si ca este, dupa spusele lui Robert Ballard (descoperitorul Titanicului), literalmente ‘cea mai misterioasa mare de pe fata pamantului’. Potrivit celor doi, diluviul sau Potopul lui Noe a fost localizat in Marea Neagra, iar locatia Paradisului terestru tot aici. Vreme de o jumatate de veac, antropologii si folcloristii romani nu-si puteau explica amintirea in folclorul roman (maramuresean, de exemplu) a unui potop cu teribile revarsari ale marii (drept dovada, colindul cules si cantat de maramureseanul Stefan Hrusca, ‘Vine marea’). loan Sorin Apan analizeaza si pune in pagina texte folclorice care converg catre concluziile celebrului Robert Ballard.

A fost nas la 30 de botezuri
Ce mai lasa in urma Apan? La Titulescu a infiintat un cerc de Turism Alpin Cultural. Impreuna cu elevii din mai multe generatii a strabatut toti Carpatii. In fiecare varf mai inalt de 1.800 metri au lasat cate o cruce de lemn cu o icoana pictata de ei. Peste 20 de cruci au ramas marturie a excursiilor profesorului Apan. ‘Ca profesor de fizica mi-au iesit din mana, pana acum, peste 30 de teologi, preoti sau profesori de religie!’, spune hatru. Campaniile de colinde cu elevii au legat si cupluri trainice: peste zece cununii intre elevii care absolvisera liceul, pe care i-a nasit. ‘Am fost si nas la vreo 30 de botezuri, copiii fostilor mei elevi’.

Vorbele profesorului Apan
‘Dumnezeu te ajuta, cand vrei ca ceva bun sa ti se indeplineasca’
‘Au trecut prin minisat sute de elevi. Bucuria de a trai pe care am castigat-o aici, vietuind impreuna, facand impreuna unele lucruri, nu poate fi inlocuita cu nimic si nici nu poate fi cumparata si vanduta. in general, o meserie pe care o faci la catedra are si partea ei de comert, de contract social. Aici lucrurile nu se pun asa. Miza este mult mai mare. Nici pe Dumnezeu nu poti sa-l cumperi cu bani. Asa stau lucrurile si in cazul culturii, in viziunea noastra, care este, intr-adevar, un drum spre Dumnezeu. Daca este asa, in ceea ce are el esential, acest drum dureaza asemenea’. ‘Atunci cand punem problema amintirii, automat trebuie sa punem si problema mortii. Pentru un teolog, aceasta problema este rezolvata si cade de la sine. Atunci imi doresc ca impreuna cu elevii cu care am colaborat, si pe care ii iubesc, sa ramanem vesnic colindatori’. ‘Daca nu ai identitate, nu ai poveste despre lume si despre tine, nu ai ce negocia, iesi de la masa tratativelor, esti in lada de kitsch-uri si de gunoaie ale istoriei, devii un marginal. Or, asa, prin valorile astea, ne situam in centrul lumii, cum ziceau japonezii care au scos un album intitulat chiar asa, ‘Maramuresul, centrul lumii’ cu fotografii ce ilustrau Maramuresul numai in sarbatoare, pentru ei Maramuresul devenise un centru al lumii, pentru ca era un exponent al unei sume de valori’.

SURSA: http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/