numai nopțile mi se aliniază la fel
rimele niciodată iar iubirile nici atât
ca disperarea unor soldați în luptă
sub semnul unei înfrângeri continue
fiecare zi pe care o trăiesc nu e decât un rest
pe lângă alte resturi și o sumă de palavre
de care mă pot lipsi fericit.
Dar nu mă plâng
lecțiile mi le-am învățat trăind
pe lângă propria-mi ghenă de gunoi
și de azi nu mai ating nimic
din ce-i stricat sau pute
și nici nu mă reped să smulg
prada din gura șobolanilor mei.

.
Oh, tulbure speranță
fără acoolul tău aș fi murit de mult
și azi când beau de tine
la fel mă agăț tăcut
ca de iubirea unei curve
cu ea să-mi pot spăla pe ascuns
și mâinile și chipul și năpasta
dar e din ce în ce mai greu
…inspir, inspir până la greață
iar când expir
vomit
vomit, vomit, vomit
până devin de gheață.

 din seria nouă ”Voodoo child”, 2016

.