Onanismul poetului rom#n trecut de 40 de ani,
pescar flămând în umbra ideilor în floare

.

ATENȚIE! – acest poem nu este pentru domnișoare sau doamne în vârstă și e adresat cu predilecție tinerilor sub 18 ani  

.

Singur m-am petrecut!
și singur mă petrec prin tot cuprinsul apelor mele,
zilnic m-am îmbrăcat singur și ca un nufăr răsărind de sub mulțimea apelor tulburi
tot singur, fășie cu fășie,
mi-am dezbrăcat câte o mie de vieți posibile
în fața focului dogoritor al vieții;
iar în fața nopților de vise,
dintre cei vii,
nimeni n-a participat vreodată
alături de mine,
la trezirea mea
și nici n-a însumat în somn
întrebându-mi umerii și gambele trudite
de semnele morții mele imanente.
Toată lumea s-a bucurat căt am fost sănatos tun
…și am fost
Dovadă atât-căt-și cum am putut,
timp de 40 de ani
m-am dedat plăcerilor mele, de tot felul, singur
și juisând pentru cateva minute sau ore
pentru un gând sau vers,
mie însumi mi-am fost de ajuns
și asta a mulțumit în genere
și familia și prietenii și ”cartierul”
chiar dacă rămâneam singurul care plângea în urmă.

.
Cărțile pe care le-am scris, și ele
îmi sunt martori curați:
nu m-am grăbit,
singur le-am scris și tot singur
pe un ban murdar cerut de toată lumea,
mi le-am publicat.
Și da! uneori, conștiința mea, de sine,
în atâția ani a cunoscut și erecția
una minoră, desigur,
una pe care au mai avut-o și alții,
mai buni și mai îndreptățiți decât mine,
iar printre imaginile tuturor acestor ‘’sfinți’’
am fost si am rămas
numai cel care sărutându-și obrazul
s-a urât fără se se poată sinucide.

.
În cavoul orgiilor mele de sentimente și trăiri,
în propria-mi oglindă, până la saturatie,
tot ce-am văzut și am scris
am visat la fel
singur m-am organizat acolo,
în tăcere cel mai adesea
si tot singur m-am satisfăcut
și n-aș fi crezut
că ce părea a fi la tinerețe
un simplu exercițiu de creștere
îmi va fi dat să trăiesc, necontenit,
pănă la moarte
…cu rușine și fără să fie împărtășit,
fără rest.
Upanișadele rămân o simplă legendă!

.

Singur am scris și acestea,
și nu ca să mă apăr și nici ca să pescuiesc printre voi,
dintre cititorii mei plecați fără ancoră,
demult, într-o lume deșartă
îmi ajung doi.
Doar atât vreau să vă spun,
dumneavostră
– îmblânzitori ai lumii:
Am urât și urăsc poezia la bătrânețe
și pe toți truditorii ei,
”indiferent de sex, religie sau naționalitate”- așa cum scrie la carte
Excepțiile nu vorbesc despre o lege dreaptă
și-n universul acesta, aproape, autohton,
numai Labiș se poate bucura cu adevărat de cinste
restul sunt doar pistoale cu apă,
dume
sau pisoare.
…și niciun parfum.

.
Am zis!

 din seria ”Voodoo child” ( 2016)

P.S. mulțumiri, Bianca (cred 21 de ani)!