Marş forţat

Cei care-au trecut pe-aici
duc şi-n vis, pe sub pleoape,
ordinul cu şfichi de bici:
-„Ia pe cinci şi ţine-aproape!”

-Ia pe cinci! Să nu fim trei
în acelaşi rând, nici şase.
Paşii, ca de piatră, grei,
ard şi caută mătase.

-Ţine-aproape! Şirul lung
se deşiră fără vrere.
Muşchii nu ne mai ajung,
n-are sufletul putere.

Somnul nostru, izgonit
de pe paturi tari de scânduri,
de pistoale străjuit,
trece ritmic, rânduri-rânduri.

Boli cu rădăcini adânci
se proptesc în baionete,
unii ne trântim pe brânci,
alţii ardem ca de sete.

Numai foamea ce-o simţim
calcă-n pas cu noi alături,
de din zori, de când ieşim,
până iar intrăm sub pături.

Şi mărşăluim mereu
peste dealuri şi hârtoape,
sub îndemnul scurt şi greu:
-„Ia pe cinci şi ţine-aproape!”

autor  ANDREI CIURUNGA