Lumea deţinutului mohorât-crăpată
umple celula
patul de fier
ciubărul cu fecale
şi gândul din perete în perete

mucezită cinci paşi înainte cinci înapoi
să nu putrezim
662

numerele din noi se lasă răstite
înpotmolind gâtlejul paznicului
cu dinţi înţepaţi,
sălbăticia de serviciu
în zbierătul gol de sub limbă,
somnul încovoiat pe dunga patului
sub cel de deasupra
Scoală dihanie !

cu faţa în jos pe fierul scheletic
număr loviturile caraliilor
aud până la cinci
următorul ! răguşeşte căpitanul
după regulament

trupul ca un trunchi decapitat
paturile goale schelălăie după morţi
noaptea este fără zile
Stingerea !
Către ce ?

domiciliat 90% în închisoare,
66 de ani
nevasta omorâtă cu singurătatea

nu cereţi nimic
veţi primi contrariul

nu vă mişcaţi
să vă ajungă terciul

pleoapele spală ochi pironiţi

sferturi de pat !
Apelul !

X_by_En_GeL