www.orizzonticulturali.it / www.orizonturiculturale.ro (nr. 5, mai 2015, anul V)

 

 

Ediţia română
Salonul de Carte de la Torino şi primii 5 ani ai revistei noastre

Între 14 şi 18 mai 2015 va avea loc la Torino cea de a XXVIII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte. Pentru al șaptelea an consecutiv, România va participa cu un stand naţional coordonat de Institutul Cultural Român. Şi în acest an, revista noastră are onoarea de a fi partener media al României la Salon şi va sărbători în acest cadru primii 5 ani de activitate prin masa rotundă De la Cioran la Traian. Cinci ani de „Orizonturi”: pariul şi provocările unei reviste italo-române. Vor interveni Smaranda Elian, Roberto Scagno, Bruno Mazzoni, Mauro Barindi şi Afrodita Cionchin, directorul publicaţiei.

Mihai Bărbulescu: Accademia di Romania din Roma, un tezaur de valorizat

„Mă bucur că apreciați ca perioadă de grație stagiul de la Accademie. Știu că așa gândesc cei mai mulți din foștii bursieri”. Este o satisfacţie pentru profesorul Mihai Bărbulescu, unul dintre cele mai importante nume ale istoriei antice din țara noastră, în prezent directorul Accademiei di Romania din Roma. Burse şi congrese, expoziţii şi lansări de carte: Accademia di Romania este o instituție dinamică în inima Romei. Însă profesorul avertizează: societatea românească nu face absolut nimic pentru a fructifica bursele, o investiție morală și materială. Interviu de Claudia Mandi.

„Un bun critic ascultă umil autorul”. În dialog cu Lucio Felici

În acest număr, Smaranda Bratu Elian ne propune o întâlnire cu Lucio Felici, cunoscut eseist şi critic literar, care a fost director al renumitei edituri Garzanti, apoi al editurii Giunti şi Newton&Compton. Din vasta sa experienţă şi colaborarea cu mari maeştri precum Mario Luzi, Attilio Bertolucci, Giorgio Caproni, Paolo Volponi, Lucio Felici ne împărtăşeşte o lecţie preţioasă: „Criticul trebuie să stea umil şi să-l asculte pe autor, apoi să încerce un dialog frăţesc cu el. Dacă lipseşte relaţia empatică, filologia şi orice altă metodă de interpretare devin autoreferenţiale”.

Restituiri culturale. Octavian Paler despre spiritul Europei

Cu ocazia Zilei Europei, sărbătorită la 9 mai, publicăm o mărturie-document prin vocea memorabilă a lui Octavian Paler: „Cred că spiritul european este caracterizat prin cultul individului şi prin cultul raţiunii. Eu spun mereu că Narcis nu putea fi decât un mic european. Să ne amintim că înţelepciunea s-a născut într-un fel tot într-un mit european – Atena, zeiţa înţelepciunii, a ieşit din capul lui Zeus – ceea ce înseamnă că de la început europeanul a socotit raţiunea una dintre valorile sale importante”. Un interviu video realizat de regizorul Victor Popa la Timişoara în 1994.

Eustațiu Stoenescu sau „Elogiul negrului”. Legătura pictorului cu Italia

În procesul de a da chip nevăzutului, Eustațiu Stoenescu (n. 14 mai 1884, Craiova – d. 13 septembrie 1957, New York) e un artist curajos și vizionar, printre puținii care cultivă adevărata poetică a negrului, scena negrului devenind fundal universal pentru aproape toate lucrările sale. După prima din participările sale la Bienala de Artă de la Veneția i se cumpără o lucrare ce va ajunge la Muzeul de Artă din Trieste, iar la participarea din 1938 la Bienală va fi cumpărată o natură statică de către statul italian pentru Galeria Națională de Artă Modernă de la Roma. Evocare de Claudia Mandi.

Giovanni Verga: nuvela „Onoare ţărănească” în limba română

Opera lui Giovanni Verga (1840-1922) marchează în literatura italiană contemporană un moment important: apariţia şi consolidarea tematicii social-realiste. Mişcarea literară pe care o iniţiază derivă din propriu-i nume,verismul. Verga susţine că romanul trebuie să fie ,,un document uman, ştiinţa inimii omeneşti”. Este cunoscut cititorilor mai ales prin romanul Familia Malavoglia şi prin ciclurile sale de nuvele şi de schiţe – mici capodopere, din care am selectat una, Onoare ţărănească (Cavalleria rusticana din Tutte le nivelle, Milano, Mondadori, 1979). Prezentare şi traducere de Livia Mărcan.

Performerul de la Pontedera. În Toscana, pe urmele lui Jerzy Grotowski

Un mastercourse condus de Thomas Richards la Teatro Era din Pontedera, pe urmele lui Jerzy Grotowski, unul din cei trei mari reformatori ai teatrului din a doua jumătate de secol XX, alături de Eugenio Barba şi Peter Brook. Împreună cu echipa sa, Thomas Richards continuă cercetarea în domeniul Artei ca vehicul realizată de Grotowski, concentrându-se asupra muncii cu vechi cântece tradiționale, asupra cum-urilor specifice prin care arta spectacolului poate deveni un instrument de transformare a percepției și prezenței performerului. Prezentare de Diana Cozma.

Un veac de singurătate printre reţele de socializare

Un veac  de singurătate este titlul celui mai cunoscut roman scris de Gabriel Garcia Marquez, dar şi „maladia secolului XXI”. O confirmă un studiu ştiinţific realizat pe un eşantion de trei milioane de persoane şi publicat în revista „Perspectives in Psychological Sciences”. Rezultatele au fost anticipate de cele mai importante jurnale americane şi europene, printre care şi italianul „La Repubblica”. Practic, singurătatea scurtează viaţa: atât celor care trăiesc cu dificultate propria izolare, cât şi celor care au ales să trăiască singuri şi în aparenţă se simt fericiţi. De Raluca Niţă.

Lectura lui Dante: Călare pe monstru (Infern XVII)

Laszlo Alexandru continuă „Lectura lui Dante” prin Cântul al XVII-lea al Infernului, în care Dante şi Virgiliu se află în al treilea ocol al Cercului al VII-lea, unde sunt pedepsiţi cămătarii. Aici apare alt paznic infernal, Gerion, simbolul înşelăciunii, monstru cu o singură fiinţă şi trei înfăţişări: un chip uman plăcut, trup de şarpe, labe de leu. „În figura lui Gerion se regăseşte, alături de inspiraţia mitologică, şi cea scriitoricească. E probabil că, imaginându-l, Poetul s-a gândit la un pasaj din Apocalipsă (IX, 7-11), unde se vorbeşte despre lăcuste cu chip uman şi coadă de scorpion” (E.A. Panaitescu).

Despre mirajul Orientului la Serile italiene de la Humanitas

Serile italiene, prin cărțile propuse spre dezbatere, prilejuiesc publicului nu doar o constantă întâlnire cu literatura din Peninsulă, ci și o lărgire a cadrului de referință, intrând în dialog cu alte spații culturale. În 20 aprilie 2015, Librăria Humanitas Kretzulescu a găzduit întâlnirea dedicată mirajului Orientului și, în special, al Japoniei, pornind de la romanul Mătase – tradus de Adrian Popescu și publicat de Editura Humanitas în colecția Raftul Denisei – aparținând unuia dintre cei mai cunoscuți și traduși scriitori italieni contemporani, Alessandro Baricco. Cronică de Cristina Gogianu.

 

Lectură plăcută!
www.orizonturiculturale.ro

Revista este înregistrată în Italia, ISSN 2240-9645 www.orizzonticulturali.it

 

 

Edizione italiana
Il Salone del Libro di Torino e i primi cinque anni della nostra rivista

Dal 14 al 18 maggio si svolgerà a Torino la XXVIII edizione del Salone Internazionale del Libro. Anche quest’anno, la Romania sarà presente con uno stand curato dall’Istituto Culturale Romeno di Bucarest e un ricco programma di eventi. La nostra rivista si onora di essere nuovamente media partner dell’evento e proprio al Salone festeggerà i suoi primi 5 anni di attività con la tavola rotonda Da Cioran a Traian. Cinque anni di «Orizzonti»: scommessa e sfide di una rivista italo-romena. Interverranno Smaranda Elian, Bruno Mazzoni, Roberto Scagno, Mauro Barindi, Afrodita Cionchin.

Mihai Bărbulescu: Accademia di Romania in Roma, tesoro da valorizzare

«Sono felice che lei creda che lo stage all’Accademia sia un periodo di grazia: così la pensano la maggior parte degli ex borsisti». Non nasconde la sua soddisfazione il professor Mihai Bărbulescu, uno dei maggiori studiosi di storia antica della Romania, da diversi anni direttore dell’Accademia di Romania in Roma. Borse e convegni, mostre e presentazioni di libri, l’Accademia di Romania è una dinamica istituzione nel cuore di Roma. Ma il professore avverte: la società romena non fa assolutamente nulla per far fruttificare le borse, che sono un grande investimento. Intervista di Claudia Mandi.

Cinema romeno contemporaneo: grandi film per pochi spettatori

Con il Leone d’Oro assegnato a Cannes a Cristian Mungiu e l’Orso d’Oro ricevuto a Berlino da Calin Peter Netzer, la cinematografia romena recente ha ottenuto riconoscimenti che ne segnalano grande vitalità. D’altra parte, l’indubbia qualità del prodotto risulta in Romania spesso inversamente proporzionale alla tematica trattata, non ripagata da risultati di cassetta. Francesco Saverio Marzaduri propone un’ampia e interessante panoramica del cinema romeno contemporaneo, segnalando quanto contino in patria i prestigiosi riconoscimenti da esso ricevuti all’estero.

«Tradire la propria lingua»: un Cioran inedito al Salone del Libro

Ritorno a Emil Cioran è il titolo dell’evento dedicato al grande filosofo, nell’ambito del Salone di Torino di quest’anno, con la presentazione dei volumi usciti nel 2014 e 2015. Tra questi, E.M. Cioran, Tradire la propria lingua. Intervista con Philippe D. Dracodaïdis (a cura di Antonio Di Gennaro, trad. Massimo Carloni, Napoli 2015), concessa nell’autunno 1985 al giornalista greco Philippe D. Dracodaïdis. Si tratta di un testo in parte inedito, che mette in luce tra l’altro significativi aspetti di quello che l’intervistatore definisce il «lato balcanico» di Cioran. Recensione di A.N. Bulboaca.

Salone al cardiopalma: «Crimă la Torino», il giallo di Stelian Ţurlea

Torino, l’edizione 2013 del Salone sta finendo. Un noto milionario, romeno di nascita ma da tempo cittadino italiano, bandisce un concorso letterario particolare: centomila euro per chi scriverà in dieci giorni un giallo dal titolo Assassinio a Torino… Si impernia attorno a questa storia il giallo nel giallo di Stelian Țurlea – Crimă la Torino (Crime Scene Press, Bucarest 2014) – godibile per l’ironia con cui vengono tratteggiati comportamenti, psicologie e situazioni. Una storia costruita come un intreccio, giocato sull’interazione dei personaggi e sulle loro contraddizioni. A cura di Mauro Barindi.

Il buon critico lavora di umiltà e di ascolto. Intervista a Lucio Felici

Ci sono esperienze professionali più uniche che rare. È il caso di Lucio Felici, saggista e critico letterario, già direttore di colossi come Garzanti, Giunti, Newton Compton. Alla scuola di maestri indiscussi quali Mario Luzi, Attilio Bertolucci, Giorgio Caproni, Paolo Volponi, e una ancora lunga lista di grandi nomi, medesima la lezione appresa: «Il critico – segnala Felici – deve mettersi in umile ascolto dell’autore e tentare con lui un dialogo fraterno. Se manca il rapporto empatico, la filologia e qualsiasi altro metodo d’interpretazione diventano autoreferenziali». Intervista di Smaranda Bratu Elian.

Lucian Blaga: «Io non schiaccio la corolla di prodigi del mondo»

Ricorrono in questo mese i 120 anni dalla nascita di Lucian Blaga (9 maggio 1895 – 6 maggio 1961), filosofo, poeta, scrittore, grande ed emblematica figura della cultura romena del Novecento. Destituito dall’insegnamento nel 1948, la sua opera venne messa all’indice, tanto che i suoi scritti sono rientrati gradualmente nel circuito editoriale solo dopo la sua morte. Pubblichiamo una selezione di versi in edizione bilingue, tratti dall’importante antologiaLa poesia romena del Novecento (traduzione e cura di Marco Cugno, Alessandria 1996).

Ancora su Cioran: «Ineffabile nostalgia. Lettere al fratello 1931-1985»

Stefano Chemelli recensisce Ineffabile nostalgia, volume curato da Massimo Carloni e Horia Corneliu Cicortaș per Archinto editore, che raccoglie la corrispondenza epistolare (inedita in Italia) tra Emil Cioran e suo fratello Aurel (Relu). Sulla traiettoria parigina che incrocia la terra d’origine, tra il 1931 e il 1985, un sentimento familiare rivive in pagine personalissime, dove scorrono i luoghi del cuore, scenari di un’immaginazione espressa in tocchi brevi ma intensi. Un Cioran meno noto ma molto vero, pagine in cui la memoria parla nel ricordo di un’infanzia mai esiliata dall’anima.

Sul miraggio dell’Oriente: la XXXIII Serata italiana di Bucarest

Lo scorso 20 aprile, la libreria Humanitas Kretzulescu di Bucarest ha ospitato la XXXIII Serata italiana dedicata al miraggio dell’Oriente, e in particolare del Giappone, a partire dal romanzo Seta di Alessandro Baricco, uno degli scrittori italiani contemporanei più noti e più tradotti all’estero, anche in Romania (traduzione in romeno di Adrian Popescu, pubblicato da Humanitas nella collana «Raftul Denisei» (Lo scaffale di Denisa). Tra gli invitati, i docenti Oana Boșca-Mălin e Anca Focșeneanu, insieme a Elisabeta Lăsconi, saggista e critico letterario. Cronaca di Cristina Gogianu.

Buona lettura!