INESTIMABILE SUNT DOAR VISELE (VI)

Dacǎ mǎ uit mai bine nu vǎz decât cartoane
În care stau ori stat-au Obiecte cu Butoane
Sunt zǎri de ambalaje întinse pretutindini
Pe capul ǎstei lumi asemeni unor lindini
De parcǎ omenirea ar fi un boschetar
În patul de carton dormind suicidar!
Ah Vremuri când hârtia se însoţea cu pana
Şi simţitoare Vorbe tratau din suflet rana
Ducându-te cu gândul la visul cel ales!
Cuvintele sunt astǎzi ca şi maculatura
Pubelǎ pare mintea ades
Precum e gura.

Uleia Liviu's photo.
Text-to-speech function is limited to 100 characters