Corneliu Leu , scriitor si realizator radio tv, s-a stins marti din viata la Bucuresti in varsta de 83 de ani.

A scris numeroase volume de proza si a infiintat Editura Eminescu.

La Televiziunea Romana a infiintat studioul de productie de filme , seriale si coproductii iar in Radiodifuziune a infiintat Radio Vacanta.

A initiat in ultimii ani o serie de fundatii si asociatii pentru dezvoltarea spiritualitatii rurale romanesti in jurul publicatiei Albina.

Ultimul articol scris de Corneliu Leu, trimis spre publicare cu 24 de ore inainte ca inima sa-si opreasca bataile:

Corneliu LEU

SIMILITUDINI, SINCRONISME sau sinarhia acelorași năravuri?

Sinarhia românească este un dat politic impus prin blestemul (-atul pact) numit „Ribbentrop-Molotov”. Artificialitatea lui este argumentată nu numai prin aceleași valori și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. Însă, când aceste similitudini se întăresc printr-o desfășurare sincronică, ele devin de-a dreptul temeiuri la dosarul nostru național.

Pentru că, întreb eu, chiar sfidând în virtutea știrilor dintr-o singură zi: cine și-ar mai permite să nege unitatea noastră de structură națională cu cei din Basarabia când, la toate argumentele istorice, etnografice, culturale, optul lui cireșar ne mai aduce astăzi două, în legătură cu oamenii care ocupă cel mai înalt loc în administrația guvernamentală la București și Chișinău: Unul în similitudinea de falsuri la diplomele de studii, iar altul în sincronismul cu care din mai multe cercuri ale puterii li se cere pedepsirea și eliminarea.

Pripit acest gest al adversarilor, spun eu. Sfătuindu-i să se gândească la folosul unor argumente precum cele de mai sus. Pentru că, dacă îi schimbăm sau nu-i schimbăm, din punct de vedere economic progresul țărișoarelor noastre tot un drac va fi; așa că mai bine ne-am prevala de o a treia similitudine folositoare la dosarul demonstrării structurii noastre naționale unice: Faptul că ambii premieri conduc cabinete falimentare pentru țară.

Un singur detaliu al acestei afaceri, mă pune și pe mine în „embarras de choix”: Deosebirea lor de dialog cu președinții celor două Republici. Pentru că, în vreme ce la București Președintele îi cere demisia Premierului ajuns la Parchet, iar acesta amenință cu Marea Adunare a Parlamentului, la Chișinău Premierul îl amenință pe Președinte că-și dă demisia și face gaură-n Parlament, dacă acela nu anihilează Parchetul.

Aici, lucrurile cumva se-ncurcă și, oricât de aproape de inimă mi-ar fi ideea de demonstrare a unității și unicității românești, nu mai știu ce să zic. Mă tem că acea mare similitudine prin care se manifestă curvăsăria politică la noi, la Gurile Dunării, ar putea manipula lucrurile până la confuzie, în așa fel ca: la București Președintele să fie amenințat cu demisia, iar la Chișinău să i se ceară Premierului să și-o dea!

Ce ziceți, frați români?…

Așa, o părere gretuită, ca-ntr-o discuție de cafenea… Că, de destinul nostru, în nici un caz nu poate fi vorba. El fiindu-ne, oricum am lua lucrurile, comun, în materie de politicieni cu calități false, bazate nu numai pe dilome false care este o similitudine; bazate însă și pe escroaca lor cramponare pe putere, care este un sincronism.

Cât despre sinarhie, care în epoci trecute consemna guvernarea simultană a mai multor căpetenii ce conduc fiecare câte o parte a unui stat, nici vorbă: Fiidcă de la aventurieri de-alde ăștia, numai de adevărată guvernare nu te poți aștepta.

1949 – Participă la înființarea filialei Constanța a Uniunii Scriitorilor
1950 – Participă la organizarea primei Consfătuiri Naționale a Tinerilor Scriitori
1957 – Participă la realizarea primelor emisiuni de televiziune
1967 – Înființează postul ,,Radiovacanța”
1968 – Începe realizarea și prezentarea pe parcursul mai multor ani a serialului TV de film de autor ,,Călătorii romantice”
1969 – Înființează Editura Eminescu și colecția ,,Romanul de dragoste”
1970 – Înființează Studioul de filme al televiziunii începând producția primelor seriale românești și a coproducțiilor TV
1973 – Înființează ,,Casa de filme nr. 4″ devenind producătorul unor filme și mari ecranizări precum:,,Cantemir”,,,Ioanide”,,Adevărul și Puterea”, ,,Mihai Viteazul”, ,,Actorul și sălbaticii”, ,,Ciprian Porumbescu” ,,Țara de piatră”, ,,Serata”, ,,Casa de la miezul nopții”,”Cu mâinile curate”, “Felix și Otilia”, ,,Lumina palidă a durerii”, ,,Nea Mărin Miliardar”, ,,Iarba verde de-acasă”, ,,Alexandra și infernul”, ,,Scrinul negru”, ,,Tănase Scatiu”, ,,Facerea lumii”, ,,Agentul straniu”, ,,Imposibila iubire”, ,,Castelul din Carpați”, etc.
1986 – reînființează, la ,,Contemporanul” suplimentul “Realitatea ilustrată”
1990 – Înființează Casa de Editură și Producție Audio, Video, Film ,,Realitatea”, cu publicațiile ,,Ave”, ,,Necazul”, ,,Antologia poeziei creștine”
1990 – Înființează Fudația Episcopul Grigorie Leu
1991 – până azi, înființează rubrica radio săptămânală,,Căsuța poștală 33″
1992 – Înființează spectacolele radio – tv. cu public ,,Cabaret politic”
1994 – până în prezent – ,,În gura leului” – rubrică moralistă săptămânală în ziarele ,,Libertatea”, ,,Ordinea”, “Azi”, ,,Cronica română”, ,,Albina” și în emisiunea lunară ,,Viața ca un spectacol”
1995 – ,,Hora tranziției”, ,,,Nu trageți în guvern”, ,,Bomba tranziției”, ,,Vin alegerile” – spectacole complexe cu transmisii radio în direct și serial TV
1996 – ,,Noi și Europa”, ,,S-a schimbat schimbarea”, ,,Poveste politică de iarnă” – spectacole complexe multimedia cu transmisii în direct
1997 – înființează Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate
1998 – Înființează Institutul Național de Personalism
1998 – Înființează revista „Pluralitas”
1999 – înființează ,,Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc”
1998 – „Au avut românii norocul unei revoluții?” – eseu, Editura Realitatea
2000 – „Re-introducere în Personalism” – eseuri, Editura Realitatea
2000 – Inițiază Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală
2001 – înființează, la 172 de ani de la apariție, noua serie a revistei „Albina”
2002 – Revista ,”Albina” devine ,,Albina românească” publicatie a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, cu un program consecvent de dezvoltare socio-economică și integrare europeană a ruralului românesc
2002 – până în prezent realizează emisiunea TV ,,Cafeneaua literară”
2003 – lansează în revista ,,Pluralitas” ipoteza Personalismului Diacronic și publică ,,Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru”
2005 – lansează conceptul de „Societate Civilă Transnațională”
2007 – creează un curs de „Meritocrație” aducând contribuții la aprofundarea termenului și aplicarea lui la imperativele democrației românești
2008 – creează, prin portalul internet ” www.cartesiarte.ro ” o rețea neguvernamentală pentru Promovarea virtuală a culturii românești
2009 – în cadrul programului european de înființare a Grupurilor de Acțiune Locală, pune bazele Rețelei de inițiative culturale și univeristăți populare
2012 – Înființează „Grupul de reflecție privind problemele Democrației Reale” care publică analele studiilor respective și caiete periodice;
2012 – Lansează și impune prin argumentul unor caracteristici extrase din politici de stat și realități ale societății civile conceptul de: „Ecumenism laic”;
2013 – Înființează publicația „Creșterea limbii românești”;
2013 – Fiind promulgată Legea Zilei Limbii Române pentru a cărei impunere a străduit vreme de mai mulți ani, organizează prima mare celebrare oficială a acestei sărbători naționale, prin ample manifestări în București și pe Valea Prahovei, conectate prin internet și transmisii directe cu multe altele din localitățile țării și comunitățile românilor de pretutindeni;
2013 – Lansează „Antologia de poezie română cinstind limba română” realizată cu acest prilej;
2013 – Lansează filmul documentar al acestor manifestări, cu deviza; „DUREREA EXISTENȚEI CELOR DOUĂ STATE S-O TRANSFORMĂM ÎN BUCURIA DE A TRĂI ÎNTR-O SINGURĂ PATRIE, CU O SINGURĂ LIMBĂ ȘI O SINGURĂ CULTURĂ”;
2015 – Lanseaza „Anexe nedorite, obligatorii la viața noastră de odinioară și, uneori, greu de evitat chiar în cea prezentă, adică ceea ce ni se alătură prin ochiul celor ce ne urmăresc” și a apărut la editura Rawex Coms.