Luminita Cristina Petcu

Uneori îngerii ne strigă
din viitoarele zile
răsucindu-se după soare

de parcă ne-ar revela semnele

unei călătorii iniţiatice

prin foşnetul inimii.

Ne-ntoarcem pe străzile din Alfama

în timp ce sîngele învaţă lecţia bătăilor în perete
şi vorbele de mîngîiere ce le trimite
un om bolnav de iubire.

Tu, unicul meu anotimp

care abia acum tresare
şi începe să doară.