Sau
Cum am ajuns să pictez în al meu stil

Preambul
De-a lungul anilor preocupările mele au fost legate de obţinerea unor noi modalităţi expresive de redare a formelor, dar şi a unor noi modalităţi de aşternere a culorilor. Am experimentat tehnici diferite, iar acest stil “neo-pointilist” sau “maia-pointilist” l-am definitivat la finele anului 2008 prin lucrările “Cu câinele pe pajişte” (I şi II). Acestea fac parte dintr-un proiect ce cuprinde compoziţii abstracte şi abstract-figurative, proiect intitulat “Îmbrăţişează-mă-n culoare”.

După încă un an, m-am reîntors la pictura figurativ-abstractă, păstrând aceleaşi forme suprarealiste şi adaugând elemente de pictură naivă. Maniera însă de a picta, obţinută prin exerciţiul compoziţiilor abstracte, am transpus-o şi în această zonă un pic mai figurativă. Aşternerea tuşelor de mărimi, forme şi direcţii diferite, îmi permite folosirea unor culori puternice, odihnite apoi în straturi succesive de alb, galben, pe de o parte, dar şi tensionarea şi detensionarea formelor în funcţie de nevoile plastice. Forma este iniţial pulverizată, pentru ca apoi să o reunesc în straturile finale uniforme şi să o leg de ea însăşi prin linie. O linie neagră, de cele mai multe ori, o linie ce accentuează mesajul compoziţiei şi se scaldă în luminozitatea culorilor. Dorinţa mea este de a deveni prin artă mai bună, dar şi de a răzbi către bunătatea celor ce privesc. Un mesaj moral, adresat umanităţii.




2001, Natura statica, 50×70 cm, carbune pe hartie


2001, Natura statica, cani vin, 70×50 cm, carbune pe hartie
2001, Natura statica cu tucaluri, 50×70 cm, carbune pe hartie

Studii în cărbune, 2001, 50×70 cm

În anii 1999-2000 am fost preocupată de studiu, dar am realizat şi câteva compoziţii diferite.

În anii 2001-2002 am început, pe lângă studiul de atelier, să caut forme noi, deformând, exagerând modelele umane realizate în stil clasic. În aceşti ani am realizat sute de schiţe de deformări expresive. Am căutat noi tensiuni ale liniei şi formei. Această deformare însă am vrut să fie unitară şi să poate fi aplicată şi asupra obiectelor neînsufleţite din interiorul unui camin, dar şi asupra peisajelor cu toate elementele din care este alcătuit: cer, nor, sol, mare, valuri, copaci, plante. peisaj populat de păsari, animale, insecte şi alte vietăţi. Această căutare mi-a fost sprijinită de asistentul prof. Marian Maria, îndeosebi, şi de profesorul univ. Vladimir Zamfirescu. Fără muncă însă şi fără dorinţa obsedantă de a ajunge la ceva nou, nu aş fi realizat nimic.
Initial schiţele au fost predominată de linie. Domnul Liviu (Marian Maria, dar căruia toţi îi spuneam Liviu) m-a îndemnat să lucrez în linie seacă, cu markerul dacă se poate. Domnul V. Zamfirescu vroia să lucrez în linie modulată, asemenea orientalilor. Văzând plăcerea mea de a lucra cu linii curbe, mi-au interzis pentru multă vreme să o mai folosesc, pentru a cunoaşte şi explora liniile frânte şi tensiunile acestora. În unele schiţe din acea perioadă elementele sunt robotizate. După ce am asimilat şi această lecţie, am putut îmbina linia curbă, cu linia frântă, creând armonii şi tensiuni noi.

Compoziţie Bobcat, 70×100 cm, acril pe hârtie duplex, 2002


Ţintind spre soare

70×50 cm, acril pe hârtie duplex, 2002


Treptat am rafinat această lume şi am ajuns să realizez compoziţii din ce în ce mai ample sau/şi din ce în ce mai esenţializate.

În 2003 lucram cu o vervă uluitoare. Mă durea mâna, puneam foi de varză pe ea, o pansam, şi lucram în continuare. Căutam formule de a transpune aceste schiţe realizate numai în linie pe format mare şi în culoare. Din aceasta perioadă mi-au rămas multe lucrări în care se văd căutările de transpunere a liniei abstracte în linie picturală, în cărbune sau acuarelă. În alte situaţii linia rămâne seacă şi simplă.

Concert Direcţia 5
70×100 cm, tehnică mixtă pe hârtie duplex, 2003

2003, Frumosul si bestia-Ea, 70×100 cm, tehnica mixta pe hartie duplex

2003, Folkistul, 100x70cm, tehnica mixta pe hartie duplex

 
 
2003

Provocarea cea mai mare, provocare căreia am încercat să-i raspund timp de mulţi ani, până în 2008, a fost să găsesc şi o formă originală de a aşterne culoarea. Am încercat astfel diverse fonduri: zgâriate, acuarelizate, pastelate, violente, cu tuşe asezate simetric sau asimetric, texturări şi aplatizări diverse. Am trecut astfel la nivel cromatic prin expresionism, suprarealism şi fovism. Am încercat monocromii şi policromii diverse. Toate aceste încercări au condus către un stil ce s-a definitivat în anul 2008 o dată cu realizarea proiectului ce cuprinde compoziţii abstracte, proiect intitulat „Îmbrăţişează-mă-n culoare”. Am experimentat aceasta nouă modalitate de aşternere a tuşelor şi de realizare a tonalităţilor de culoare până în anul 2009 inclusiv, numai în compoziţii abstracte. Eliberată de acest proiect, după doi ani de zile, începând cu anul 2010 am abordat subiecte cât mai diverse şi provocatoare într-un stil ce îmbină figurativul şi abstractul. În aceste noi compoziţii figurativ-abstracte am folosit aceeaşi tehnică pointilistă (neo-pointilista sau maia-pointilistă, cum am început să o numesc în glumă).
Privind în urmă poţi vedea etapele de formare a acestei tehnici din anul 2004, în lucrări ca Scăpat de crocodil, Compoziţie cu elefant, Culegând floarea şi încheind cu anul 2008 (de pildă, Compoziţie V sau Compoziţie X). Stilul s-a conturat complet în ultimele lucrări ale acelui an: Compoziţie XIV- Bob şi Boabă împreună şi dipticul Cu câinele pe pajişte.

 
 
Compoziţie cu elefant
70×100 cm, tehnică mixtă pe hârtie duplex, 2004

2004, Culegand floarea, 100x70cm, tehnica mixta pe hartie duplex

2004, Scapat de crocodil, 70×100 cm, tehnica mixta pe hartie duplex


2004

Cu câinele pe pajişte, diptic
100×50 cm, 2008

În anii ce au precedat această explozie cromatică, mă refer la anii 2006 şi 2007, am reluat şi am realizat sute de schiţe pe care le-am trecut pe hârtie de desen bună, aşternute în tuş cu peniţa, pensula sau beţigaşul de bambus. Am folosit o linie modulată al carui duct m-a încântat şi cucerit. Inclusiv picturile mele din acea perioadă au explorat posibilităţile de transpunere a graficii de mici dimensiuni în pictură de mari dimensiuni în alb şi negru. Mă refer la lucrări ca Ajutorul(2006), Dăruind mană cerească (2006), Te aştept! Vii?(2007) şi Lasă-mă să zbor (2007), ca să enumar doar câteva dintre ele.


Vârtejul dansului
60×50 cm, acril pe pânză, 2006



Cucerind linia, am trecut la cucerirea cromatică din anii ce au urmat. Compoziţiile din perioada 2008-2011 au la bază aceste schiţe realizate în 2006-2007.


Melcul
100×100 cm, acril pe pânză, 2009

În sfârşit, eu, ca artist, mi-am găsit liniştea şi drumul, într-un stil original în care linia, forma şi culoarea se îmbină într-un tot unitar. Nu-mi rămâne decât să încerc să comunic gândurile şi sentimentele mele cu aceste mijloace plastice şi să duc mai departe aceste căutări cu maturitate şi bucurie creatoare.
Vă invit să cuceriţi alături de mine noi orizonturi păşind spre esenţializare prin linii şi culoare!

Noi, noi amândoi
50×70 cm, 2011

Maia Martin
4 februarie 2011


Contact
Galerie pictură