ÎN OCTOMBRIE ÎN ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE

www.orizzonticulturali.it / www.orizonturiculturale.ro

(nr. 10, octombrie 2015, anul V)

 

Ediţia română

 
Cardinalul Gualtiero Bassetti: „Românii din Italia sunt prietenii noştri”

În 12 iulie 2015, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, în numele preşedintelui statului, Klaus Iohannis, i-a conferit titlul Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de Mare Cruce, cardinalului Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia – Città della Pieve. Un gest simbolic faţă de un prelat pentru a esprima gratitudine şi afecţiune faţă de o întreagă comunitate. În interviul realizat de Giovanni Ruggeri, cardinalul Bassetti vorbeşte despre legăturile cu Biserica ortodoxă română, deschizând semnificative perspective ecumenice.

În premieră în română cărţile „Despre familie” de Leon Battista Alberti

Este în curs de apariţie, pentru prima dată în limba română, ediţia bilingvă a unei lucrări fundamentale din secolul al XV-lea, cărţile Despre familie (De familia libri IV) ale lui Leon Battista Alberti (Genova, 1404-Roma, 1472), în colecţia Biblioteca Italiană a editurii Humanitas. Acestei importante opere, „un adevărat manifest al civilizaţiei Umanismului”, ca şi celebrului său autor îi este dedicat dialogul dintre Smaranda Bratu Elian şi profesorul Francesco Furlan, cunoscut specialist în Renaştere şi îndeosebi în viaţa şi creaţia lui Alberti.

„Pământul Sfânt”: întâlnire cu poezia Aldei Merini

În acest număr propunem o întâlnire cu versurile poetei milaneze Alda Merini (1931-2009), al cărei destin a fost marcat de o lungă perioadă de izolare, ca urmare a succesivelor internări în spitalul psihiatric Paolo Pini. Versurile scrise începând cu anul 1979 poartă amprenta experienței traumatizante a sanatoriului. Volumul La Terra Santa („Pământul Sfânt”, 1984), pentru care a primit Premiul Montale în 1993, reprezintă mărturia cea mai evocatoare în acest sens, fiind considerat de criticul literar Maria Corti capodopera poetică a Aldei Merini. Prezentare şi traducere de Dana A. Popa.

Confesiunile celebrei actriţe Eleonora Duse donate Fundaţiei Cini

Celebra actriță italiană Eleonora Duse s-a născut în 1858, fiică a unor actori din Vigevano, și și-a făcut intrarea pe scenă în copilărie, iar în 1885 va fi considerată cea mai bună actriță din întreaga Italie, verdict confirmat de oamenii de teatru din multe alte orașe europene. Corespondenţa privată a actriţei, necunoscută până acum, ca şi o colecţie de autografe, au fost donate Centrului de Studii despre Teatru al Fundaţiei Giorgio Cini, aflat pe insula San Giorgio Maggiore, la Veneţia. Toate aceste materiale valoroase au fost colecţionate de-a lungul întregii vieţi de Lee Strasberg.

Lectura lui Dante. Metamorfoze şi Călătoria lui Ulise (Infern XXV şi XXVI)

Laszlo Alexandru prezintă Cântul al XXV-lea al Infernului, în care Dante şi Virgiliu se află în cercul al optulea, a şaptea bolgie, în care sunt pedepsiţi hoţii, în vreme ce cântul următor îi vede în a opta bolgie, cu sfătuitorii de înşelăciune. Aici se află Ulise şi Diomede, mistuiţi de acelaşi foc. „Figura lui Ulise, personajul dantesc, în care se regăsesc motive deja prezente în eroul homeric, reprezintă antiteza protagonistului din Odiseea. În timp ce acesta din urmă pare să fie înclinat nostalgic spre trecut, Ulise al lui Dante se lansează spre un viitor care trebuie mereu să fie cucerit” (E.A. Panaitescu).

Istroromâna: aspecte legate de contactul cu limba croată

Publicaţia noastră acordă un interes constant istroromânei, numită de nativi vlwaški şi difuzată mai mult verbal. Studiul profesorului Antonio Dianich, el însuşi istroromân, analizează aspectele legate de contactul cu limba croată: „Poate nu ar fi hazardată ipoteza conform căreia întrepătrunderea reciprocă dintre croată şi vl. ar fi dus oricum, într-o perioadă mai mult sau mai puţin îndelungată, la o lentă dizolvare a vl. în favoarea limbii croato-istriene, însă cel mai grav prejudiciu are loc sub ochii noştri din pricina dispersării vorbitorilor acesteia prin lume după cel de-al doilea război mondial”.

Codul bunelor maniere: cum se comportă italienii în străinătate?

Sunt 12,7 milioane (faţă de 17 milioane în 2007) italienii care, uneori pentru puţine zile, îşi fac vacanţele în străinătate. Chiar dacă tind să fie ceva mai educaţi decât chinezii, în special în Extremul Orient apar adesea grosolani şi cu siguranţă provinciali. Emblematică este aventura trăită de un om de afaceri italian la Tokyo. După semnarea contractelor a turnat vinul în pahare invitându-i pe toţi să ciocnească, rostind celebra urare „Cin Cin”. Partenerii japonezi au devenit palizi. În limba lor acest cuvânt se traduce „penis” în varianta cea mai vulgară cu putinţă. Mai multe aflăm de la Raluca Niţă.

Lectură plăcută!

www.orizonturiculturale.ro

Revista este înregistrată în Italia, ISSN 2240-9645 www.orizzonticulturali.it

 
Edizione italiana

Esiste una «visione romena del mondo»? La tesi di Mircea Vulcănescu

Si può parlare di una «visione romena del mondo»? La domanda, problematica e intrigante, si ritrova in alcuni dei più vigorosi pensatori romeni, tra i quali spicca il nome di Mircea Vulcănescu, poliedrico intellettuale della prima metà del Novecento. Nel suo saggio Dimensiunea românească a existenţei (1943) – di cui pubblichiamo in traduzione alcuni passaggi – Vulcănescu delinea una visione romena del mondo e ne propone un’interpretazione filosofica mediante una ricognizione fenomenologica e filologica di cultura e linguaggio. A cura di Francesco Testa.

Lucian Blaga, confidenze di una vita nel postumo «Luntrea lui Caron»

Nel 1990 esce a Bucarest Luntrea lui Caron, il romanzo postumo del grande filosofo e poeta Lucian Blaga, in cui la sequenza degli eventi illustra narrativamente e in chiave autobiografica gli episodi di una vita. Ne proponiamo una introduzione critica con traduzione di alcuni brani, segnalando come il libro – coincidente con gli anni della maturità di Blaga – sia anche un racconto in chiave morale e filosofica, ricco di sconfinamenti poetici e meditativi, della tragedia vissuta dall’intellettualità borghese romena durante il comunismo. A cura di Mauro Barindi.

Escono in romeno «I libri della famiglia» di Leon Battista Alberti

È in uscita, per la prima volta in romeno, presso la casa editrice Humanitas di Bucarest, l’edizione bilingue di un testo fondamentale del Quattrocento, I libri della famiglia (De familia libri IV)di Leon Battista Alberti (Genova, 1404-Roma, 1472), nell’ormai nota collana bilingue Biblioteca italiana. A questa importante opera, «vero e proprio manifesto della civiltà umanistica», e al suo famoso autore è dedicata l’intervista al professor Francesco Furlan, prefatore del volume e specialista del Rinascimento e in modo particolare dell’Alberti. A cura di Smaranda Bratu Elian.

Lucian Raicu, sguardi sulla Francia in «Cento lettere da Parigi»

Lucian Raicu (Iași 1934 – Parigi 2006) è stato uno dei migliori saggisti romeni della seconda metà del Novecento. Durante gli anni ’90 fu, al microfono del programma in lingua romena della «RFI», la penna e la voce di una serie di cronache settimanali in gran parte riprese da prestigiose riviste culturali romene. Nel 2010 esce a Bucarest una raccolta di un centinaio di queste impressioni «a caldo» sulla vita letteraria parigina: presentazioni di libri, conferenze, mostre, interviste radiofoniche o televisive. Ne pubblichiamo un estratto, a cura di Anca-Domnica Ilea.

«Portate i verbi». Versi di Marta Petreu

Presentiamo una selezione di versi in edizione bilingue di Marta Petreu, scrittrice, saggista e storico della filosofia romena. Marta Petreu è lo pseudonimo letterario di Rodica Marta Crișan, nata nel 1955 a Jucu de Jos (Cluj). Laureata in filosofia all’Università di Cluj, dal 1990 insegna nella medesima università. Collabora a «România Literară» e dirige la rivista «Apostrof». In Romania ha al suo attivo diverse raccolte poetiche e saggi critici. I versi che proponiamo sono tratti dall’antologia La poesia romena del Novecento, traduzione e a cura di Marco Cugno (Edizioni dell’Orso, Alessandria 1996).

Anteprima: «Versi smorti» di Ştefan Damian

È in uscita, presso la casa editrice Nemapress di Alghero-Roma, la raccolta Versi smorti di Ştefan Damian, di cui pubblichiamo in anteprima una selezione. Ştefan Damian, poeta, narratore e traduttore di letteratura italiana in romeno, è nato nel 1949 a Hodos-Bodrog; è laureato in lettere italiane e romene all’Università Babeş-Bolyai di Cluj-Napoca, dove è attualmente docente di letteratura italiana presso il Dipartimento di Lingue Romanze. Ha pubblicato diversi romanzi e volumi di racconti, come anche numerosi saggi scientifici. Ha al suo attivo numerose traduzioni in e dall’italiano.

Ancora istroromeno: testo inedito con audio originale

Integriamo l’articolo di Antonio Dianich apparso nel numero di settembre con un interessante testo istroromeno inedito e il relativo audio originale. La voce è di Maria Liubicich lu Čərče, 78 anni, nativa di ʹBəršćina, località la Bwoška, e dal 1956 residente a New York, dove però continua a parlare il vlwaški con parenti ed amici istroromeni. I parlanti istroromeni di New York, nonostante il nuovo contatto con l’inglese americano (fenomeno ancora non studiato), hanno meglio conservato la lingua che si parlava nei villaggi storici dell’Istria.

Buona lettura!